SATUL
“Situat pe terasele din dreapta râului Siret şi valea pârâului Runcu.”(1)
“La Fundătură;la 3-4 km de sat,s-a descoperit o dăltiţă din marnă,de formă trapezoidal-alungită,în secţiune lenticulară,cu tăişul convex,şlefuită pe ambele suprafeţe;toporaş trapezoidal-alungit în secţiune patrulateră,din silex de Nistru,şlefuit pe ambele feţe.Piesele datează din enolitic sau cultura amforelor sferice.S-a mai descoperit un toporaş cu gaură pentru coadă,din rocă dură,cenuşie,cu pigmentaţii albicioase,de formă betron-conică,uşor arcuit(epoca bronzului) “p.375(17)
“ După grădini fragmente ceramice,dintre care unul lucrat cu mâna din pastă cu cioburi pisate,de culoare cărămizie la exterior,cenuşie la interior, datat în sec.IV-III î.H.,iar altele lucrate la roată,din pastă fină, cenuşie,sec.II-III d.H.Profesor M.Nichitoaia în 1973 pe locul numit La Chilii ,a descoperit două dăltiţe din piatră şi vârfuri de lance şi o săgeată din silex;profesor Dochiţa, în acelaşi an, materiale ceramice sec. Vd.H,,altele din sec. VIII-X d.H.”(17)
Atestările documentare ale satului datează din timpul domnitorului Alexandru cel Bun.(7şi 14)
Primul propietar al acestor pământuri a fost “ boierul Şandru de la Tudora, pârcălab de Neamţ , soţul Martei,tatăl lui Cozma,aflat în sfatul ţării în timpul domniei lui Ştefan I(1394-1399),Iuga Ologul şi Alexandru cel Bun(1400-1432);apare menţionat în actele vremii sub diferite titulaturi: Şandru pârcălab ,Şandru de la Neamţ, panul Şandrişor,panul Şandru,pan Şandro.p.500”(6)De la acest boier s-a păstrat numele satului de Şendreşti sau Şendreni,în paralel cu cel de Cozmeşti, menţionat ultima dată în 1863.Tot de la el se păstrează şi numele familiei boiereşti numită a Şandrovicilor sau Şendreştilor,care au stăpânit aici până în jurul anului 1700 d.H.
”1414 august 2 Suceava-Cu mila lui Dumnezeu,Io Alexandru voievod ,domn Ţării Moldovei.Facem ştire,cu această a noastră carte,tuturor cine va videa-o sau cetindu-se va auzi-o, că această drept sluga noastră,giupînul Şandrul, au slujit mai înainte la răposaţii neamurile noastre cu dreptate şi credincioasa sluga noastră şi acum asămenea slujăşte şi noao cu dreptate şi credincioasa sa slujbă…p.196”(6)
Împreună cu soţia sa Marta au ca urmaş pe Cozma,care apare menţionat şi el în sfatul ţării,începând cu 1432 ,până la moartea sa în anul 1457.p.500(6)El slujeşte în timpul domnitorilor de la Iliaş Vodă până la Petru Aron(1451-1452,1454-1457).Este întâlnit în documentele vremii sub diferite denumiri:Cozma al lui Şandru şi al Martei,pan Cozma al lui Şandru, pan Cuzma al lui Şandru,Cozma Şandrovici,pan Cozma al lui Şendrişor.
“1456-Cozma Şandrovici apare în grupul de boieri trimis de Petru Aron, să plătească tribut turcilor 2000 de galbeni.”(10)
Este cel mai important pentru sat,ca dovadă şi numele satului de Cozmeşti,care s-a păstrat până astăzi.”Satul a fost întemeiat de un oarecare Cosma.”(15)
Acesta va avea cu soţia sa Marena,4 copii: Buceaţchi,Iurie,Vasutca şi Anuşca. Iurie are un fiu pe nume Isaico.Vasutca pe Şandru Turcul şi pe Grincovici.Şandru Turcu va avea fii pe Ion şi Iurie. Buceaţchi va avea fii pe Şteful, Magda şi Danciul.
“La 30 septembrie 1503 Ştefan cel Mare precizează hotarul satului Şendreşti , pentru care exista privilegiu de la Alexandru cel Bun. Vasutca , fiica lui Cozma Şandrovici,şi nepoţii ei de frate,slugile noastre,Danciul,fiul lui Buceaţchi,şi Isaico,fiul lui Iurie,…au vândut …din al lor drept uric un sat,asemenea pe Siret,anume Mogoşeşti,ce este aşezat pe hotarul satului lor ,Şendreşti,Domniei mele, drept 400 de zloţi tătărăşti ”(7)Satul Cozmeşti era aşadar în posesia Vasutcăi, a lui Danciul şi Isaico.
Un document dat de voevodul Ştefăniţă sau Ştefan cel Tânăr(1517-1527),care este datat la 24 aprilie,arată că satul a fost moştenit de fiii lui Isaico,Crâstea şi sora sa Nastea,căsătorită cu Stârcea stolnic.”Cu mila lui Dumnezeu,Noi,Ştefan Voevod,Domnul Ţării Moldovei,facem cunoscut şi cu această carte a noastră tuturor,care va căuta la dânsa sau o va auzi cetindu-se,că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor moldoveni,sluga noastră,Crâstea,şi sora lui ,Nastea, cneaghina panului Stârcea vornic fiii lui Isaico, şi unchii lor, Şteful şi sora lui Magda,fiii lui Buceaţchi,şi asemenea unchii lor, credinciosul nostru pan Grincovici, pârcălab de Hotin,fiul Vasutcăi,şi nepoţii lui de frate,Ion şi fratele lui,Iurie,fiii lui Şandru Turcul, toţi nepoţii lui Cozma Şandrovici,de a lor bună voie, de nimeni nesiliţi nici asupriţi,şi au împărţit ale lor drepte ocini şi moşteniri, satele, anume Şendreşti, care acum se numesc Cozmeşti,şi cu loc de moară în apa Siretiului,Ionăşeni,Iurceşti,Hălăuceşti,Pogăneşti,pe Sireti, Midcăul, Sceacăul,deasupra Nistrului, Ciabrăcăul,pe Prut,Lemeşani pe Vilia,Mlinouţi, Faurii,Corbeşti pe Zijia, Deşevcani, Nesvoia,Criva,pe Prut, Voropceani, Ivancouţi,asemenea pe Prut, Răchiteni, Temeşani,Iugani,cu privilegiu,ce ei au avut de la străbunul Domniei mele,Alexandru Voevod,şi de la înaintaşii noştri,dela Iliaş şi de la Ştefan, Voevozi,pe aceste mai sus scrise sate.
Şi s-a venit în partea slugii noastre, lui Crâstea,şi surorii lui,Nastei, cneaghina panului Stârcea stolnic,fiii lui Isaico,în Cozmeşti, Ionăşeni, Iurceşti,Hălăuceşti,Pogăneşti,Midcăul,Sceacăul,Ciabrăcăul,Lemeşani, cu mori…
De aceea, Noi văzând a lor bună voie şi tocmeală şi bună împărţeală,şi Noi asemenea şi dela Noi am dat şi am întărit slugii noastre ,lui Crâstea, şi surorii lui,Nastei,cneaghinei panului Stârcea stolnic, aceste mai sus scrise sate, anume Şendreşti,care acum se numesc Cozmeşti,Stănislăveşti,care acum se numesc Ionăşeni,Hălăuceşti, Iurceşti, Pogăneşti, Midcăul , Sceacăul,Ceabrăcăul,Lemeşani cu mori,ca să le fie lor dela Noi uric şi cu tot venitul,lor şi copiiilor lor şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor şi întregului neam al lor,cine li se va allege mai de aproape, nestricat, niciodată,în veci.
Iar hotarele acestor înainte numite sate să fie din toate părţile,după vechiul hotar,pe unde din veac au trăit.
Şi la aceasta,este credinţa Domniei noastre mai sus scrise,Noi Ştefan Voevod,şi credinţa preaiubitului frate al Domniei mele,Petru,şi credinţa boierilor noştri,credinţa panului Isac,credinţa panului Petru vornic,credinţa panului Şandru,credinţa panului Negrilă,credinţa panului Vasco,credinţa panului Talabă de la Hotin,credinţa panului Costea şi a panului Condrea,dela Neamţ,credinţa panului Petrică şi a panului Toader,dela Cetatea Nouă,credinţa panului Arbure ,portar dela Suceava,credinţa panului Hrană spatar,credinţa panului Ieremia vistiernic,credinţa panului Şarpe postelnic, credinţa panului Sacuian ceaşnic, credinţa panului Stârcea stolnic, credinţa panului Caţelean comis, şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni mari şi mici.
. Iar după viaţa noastră, cine va fi DomnŢării noastre,din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi ori pe cine Dumnezeu va alege,să fie ca Domn Ţării noastre,Moldovei,acesta să nu le strice dania noastră şi întăritura,ci să le întăriască şi împuterniciască,pentru că le-am dat,pentru că sânt ale lor drepte ocine şi moşteniri.
Iar pentru mai mare tărie şi împuternicire acestei toate mai sus scrise,am poruncit credinciosului nostru pan, Totruşan logofăt,să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.
A scris Oanţa,în anul 7028,luna Aprilie 24 zile.”(14)Originalul acestui document se află pe pergament,bine păstrat,cu pecetea cea mare atârnată,la Academia Română,Pecete 177.O traducere se află la Arhivele Statului, Bucureşti,Condica Asachi,nr.262,fila 39(47).Este menţionat în Horia I. Ursu,”Ştefăniţă Voevod”,p.138, şi Catalogul Documentelor Moldoveneşti, din Arhiva Istorică Centrală a Statului, Bucureşti 1957,vol. I,1387-1620.
1599 amintit Cozma Ciocârlie,urmaş al Şandrovicilor,armaş care stăpâneşte la Cozmeşti(11)
1601-1603 secetă şi foamete
1603-epidemie de pestă
“ A doua jumătate a sec. XVII-neînţelegeri între familiile Ciocârlie de la Cozmeşti şi Tăbîrţă de la Purceleşti,privind hatul dintre Vlădeştii de Jos şi Cozmeşti-judecată domnească.”(12)
În timpul domniei lui Constantin Cantemir, în Moldova are loc campania principelui polonez Jan Sobieschi, numit de Ion Neculce, Sobeţchie craiul. Cronicarul arată că” la25 iunie 1685 au ars leşii şi tătarii multe curţi boiereşti la ţară şi la Ieşi.Ars-au în Lungani,în Obrejeni,…în Hălăuceşti,în Cozmeşti, în Purceleşti,în Stolniceni,în Paşcani şi pe alte locuri multe.”(9)
“ La 27 martie 1693 se tocmesc steaguri de lefegii în Roman, Cozmeşti, Tg.Frumos, Hârlău, Podul Leloaie,Ieşi.p.89”(9)”În Cosmeşti şi alte 4 localităţi,Constantin Cantemir face steaguri de lefegii ca să lupte contra leşilor.”(15)
Aproximativ 200 ani în stăpânirea familiei Şandru;în sec.XVIII familia Şandrovicilor ajunge în stare de vecinie(iobăgie);de la 1700 apare familia Sturdza.
“Un document de la Constantin Racoviţă Voevod, din 1757,arată că popa Ion Pravilă de la Biserica din Cosmeşti,Constantin Glotea şi alţii,sunt trimişi să hotărască o hotărnicie după scrisorile unui reclamant.”(15)
“1772-sat în Ocolul Satelor de la Suceava;”(3)
“1803-sat în ocolul Siretul de Jos, contopit cu satul Năvrăpeşti;”(3)”La 1803,Cosmeşti şi Năvrăpeşti, a d-sale Vistiernicul Grigoraş Sturdza,avea 116 liuzi,plătind bir 1496 lei annual,având şi 8 liuzi de cei fără bir.La aceştia se mai adăugau breslaşii ot tam 10 liuzi cu 96 lei bir pe an”(15)
“1830-împărţit în două:Cozmeşti şi Cozmeşti la Vale;”(3)
“1832- sat considerat unitar;”(3)
“1833-sat în ocolul Siretului;”(3)
“1838-include cătunul Balta;”(3)
“1840-Şendrenii sau Cozmeştii;”(3)
“1844-include siliştele Săoani şi Tălpălăieşti;”(3)
“1854-pierde cătunul Năvrăpeşti, devenit sat;”(3)
“1863-Şendrenii sau Cozmeştii;”(3)
“1864-sat şi comună Cozmeşti, comuna desfiinţată în 1871;”(3)
“1871-sat în Comuna Mirosloveşti;”(3)
“din 1884-sat în Comuna Stolniceni-Prăjescu ; ” (3)
Un document din 1899 consemnează “Cosmeşti,sat,pe moşia cu acelaşi nume,din com. Stolniceni-Prăjescul,jud.Suceava.E aşezat pe albia pîrîului Hurmuzul.Are o populaţie de 257 capi de familie,sau 961 suflete (468 bărbaţi şi 493 femei),din cari 37 străini.Contribuabile sunt 205.Locuiesc în 250 case.În sat sunt :2 ciobotari, 5 stoleri, 3 fierari,8 lăutari,15 comercianţi. Vatra satului ocupă 30 fălci şi 50 prăjini.Moşia e propietatea d-lui Gr.M. Sturdza;e în întindere de 745 fălci,din care 648 cultivabile,45 pădure şi luncă ,31 fîneţe şi 21 fălci loc nefolositor.Împropietăriţi la 1864 sunt:94 fruntaşi,40 pălmaşi şi 58 codaşi,stăpânind 516 fălci şi 40 prăjini.Drumurile principale sunt:la Stolniceni-Prăjescu(8km),şi la Cihoreni(5265 m).”(15)
Într-o monografie păstrată în arhiva Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, se arată că în anul 1923 “moşia Cozmeşti din vremuri îndepărtate a fost moşie domnească.Astăzi este în propietatea d-lui Mihail Sturdza.Satul are o populaţie de 280 capi de familie,1360 de suflete,compusă din 80 familii români de religie romano-catolică,imigraţi aici din judeţul Roman(originea acestora datează din epoca lui Alexandru cel Bun-foşti clăcaşi).Ocupaţia principală a sătenilor este prin tradiţie plugăria,creşterea vitelor,cărăuşia.În general satul are o situaţie înfloritoare.Aşezăminte publice sunt:biserica cu hramul Sf.Voevozi şi o şcoală primară cu 5 posturi.Întrepinderi comerciale şi industriale sunt:o moară ţărănească cu foc,8 ateliere de ferărie şi potcovărie rudimentară (ţigăneşti),o crâşmă şi 3 prăvălii cu mărunţişuri,toate cu deţinători români.(13)
